Dinamo Bucureşti este unul dintre cele mai importante cluburi de fotbal din România, care a câştigat numeroase titluri naţionale şi cupe ale României. Fostă echipă a Ministerului de Interne, istoria lui Dinamo a fost marcată de rivalitatea permanentă cu celălalt mare club bucureştean, Steaua, întâlnirile dintre cele două echipe fiind considerate de majoritatea microbiştilor ca fiind cele mai importante meciuri ale anului, de multe ori decisive pentru câştigarea campionatului.

A apărut direct în divizia A, în primăvara anului 1948. Unirea Tricolor Bucureşti fusese preluată de Ministerul Afacerilor Interne în ianuarie 1948, iar în luna mai a fuzionat cu o altă echipă din Divizia A, Ciocanul Bucureşti. Până la finalul acelui campionat, Cele două echipe din prima divizie s-au numit Dinamo A şi Dinamo B. A doua echipă a retrogradat la finalul stagiunii, iar peste un an, când a obţinut promovarea în Divizia A, a fost mutată la Cluj, apoi la Braşov, şi în cele din urmă a ajuns la Bacău, punând bazele echipei FCM Bacău de astăzi

În 1955, alb-roşii primesc prima cunună de campioni. Dinamo - cu Angelo Niculescu antrenor - impresionează, în special atacul Ene I, Neaga, Suru. De asemenea apărarea, cu jucători precum Băcuţ I, Băcuţ II, Szoko, Călinoiu, este cea mai bună din campionat (doar 19 goluri primite).

În toamna lui 1956, echipa debutează în Cupa Campionilor Europeni (înfiinţată cu doar un an în urmă), premieră şi pentru fotbalul românesc: la 26 august 1956, în faţa a 32.000 de spectatori, Dinamo - Galatasaray 8-0. Apoi, la Istanbul, 1-2 şi Dinamo obţine prima calificare. Noutăţile echipei au fost Utu, cei doi Anghel - Florian şi Vasile. Au mai apărut atunci Popa, Nunweiller III, R. Lazăr. În acel an 1956, Dinamo a pierdut titlul naţional şi avea să intre într-un con de umbră până în 1959, când ajunge la un punct de campioni. În schimb, cucereşte Cupa României: Dinamo - Minerul Baia Mare 4-0. Noutăţi: Varga, Szakacs, Feodot, Bükössy, Cosma. Sezoanele următoare n-au fost însă pe măsură.

În 1961 dinamoviştii obţin locul 2 şi cu contribuţia noilor veniţi, Nunweiller IV, Panait, Ivan, Stoenescu, Ene II, Ţîrcovnicu, Eftimie, Sasu, Selymes, David (antrenori Traian Ionescu şi Nicuşor).

Anii '81-'82 Cupa UEFA - sezonul acesta a adus multe victorii pentru Dinamo. Roş-albii au întâlnit Levski Spartak Sofia, echipa lui Sirakov şi Iskrenov (3-0 şi 1-2). În a doua rundă, o dublă terifiantă: Dinamo - Internazionale (cu Bergodi, Bagni, Prohaska, Altobelli, Baresi, Oriali, Marini şi Becallossi). La Milano, 1-1 (marcatori: Pasinato şi Custov) iar la Bucureşti, 3-2 pentru „câini”, în minutele de prelungire!. Dinamo e eliminată de echipa suedeză IFK Göteborg, care a şi câştigat trofeul în final.

Al 10-lea titlu naţional va fi obţinut în 1982, când Dinamo cucereşte şi Cupa după o victorie cu 3-2 contra lui FC Baia Mare. După 5 ani de absenţă, Dinamo reintră în CCE, întâlnind (şi eliminând) Valerenga Oslo. În următoarea fază, Dinamo avea să se confrunte cu o echipă puternică: echipa lui Vizek şi Nehoda, Dukla Praga. Au câştigat acasă, cu 2-0, obţinând calificarea la Praga: 1-2. Dinamo este eliminată de Aston Villa, clubul lui Bremmer, Cowans, Withe, Shaw şi Morley. Al 11-lea titlu vine un an mai târziu, în 1983. Anii 1983-1984: sezonul începe cu retragerea lui Cornel Dinu, câştigator a 6 titluri de campion şi 2 Cupe ale României, cu 454 meciuri în prima ligă şi 75 în echipa naţională. În acelaşi an Dinamo câştigă şi al 12-lea titlu.

În toamna 1983-84 a făcut un pas mare în arena internaţională. Campania „Cupa Campionilor Europeni” a început cu o echipă finlandeză, Kuusysi Lahti (1-0 şi 3-0). În faza următoare Dinamo întâlneşte campioana Europei, Hamburger SV - echipa lui Stein, Kalz şi Magath. La Bucureşti, Augustin, Mulţescu şi Orac înscriu pentru 3-0. Returul a fost terifiant 3-2 (goluri Ţălnar şi Mulţescu). Pentru a accede în semifinalele CCE, Dinamo are de învins o altă echipă de top: Dinamo Minsk, cu Aleinikov, Zigmanatovici şi Gurinovici. În tur 1-1 (Rednic egalând în minutul '87!), urmând o victorie cu 1-0 la Bucureşti (gol Augustin). Dinamo este prima echipa din România care a jucat semifinala CCE, unde a întâlnit cea mai bună echipă în acel sezon Liverpool FC. Dinamo pierzând 1-0 pe Anfield şi 2-1 în Bucureşti, în cele din urmă în acel an Liverpool câştigând trofeul.

În prima manşă a CCE, în toamna 1984, Dinamo întâlnea Omonia Nicosia: 4-1 şi 1-2. Următorul meci împotriva lui Girondins Bordeaux (echipa lui Jean Tigana, Alain Giresse, Lacombe şi Battiston), Dinamo a fost, din păcate, eliminată după 0-1 şi 1-1.

În 1986 Dinamo a câştigat Cupa României împotriva Stelei (1-0). După o pauză de 18 ani, Dinamo joacă din nou în Cupa Cupelor, în toamna lui `86. Sezonul 1986-1987 a adus Gheata de Aur pentru Cămătaru (44 goluri).

În 1988 finala Cupei României a fost una specială. După ce jucătorii de la Steaua au părăsit terenul la scorul de 1-1, Dinamo a câştigat trofeul, dar mai târziu FRF (fiind presată şi obligată de Partidul Comunist) a adjudecat meciul 2-1 pentru Steaua. Dar după Revoluţia din '89, Steaua a returnat trofeul lui Dinamo, care a refuzat să îl mai primească.

În Cupa UEFA 1988-1989, Dinamo a eliminat din nou echipa finlandeză Lahti cu 3-0. Următoarea victimă au fost scoţienii de la Dundee United: 1-0 şi 1-1. Apoi au ratat calificarea în semifinale după ce au pierdut din cauza golului primit pe teren propriu, 0-0 şi 1-1 în dubla cu Sampdoria Genova.

• Meciuri câştigate consecutiv: 17 meciuri (12 iunie 1988 - 27 noiembrie 1988)
• Neînvinsă în: 47 meciuri (26 mai 1991 - 20 septembrie 1992)
• Înfrângeri consecutive: 7 (8 martie 2003 - 16 aprilie 2003)
• Cel mai selecţionat jucător: Cornel Dinu 454
• Golgeter: Dudu Georgescu 204

Traiectoria Competitionala